Specialiștii în montarea pavajului măsoară, analizează și stabilesc inițial configurația terenului ce urmează a fi reamenajat, cuprinzănd într-o schiță zonele care se doresc a fi pavate.

Pasul următor se referă la stabilirea tipurilor de pavaj / pavele ce vor fi folosite, inclusiv modelul, culoarea, grosimea, precum si necesarul de elemente de pavaj, bordurile si jgheaburile, în funcție de destinația amplasamentului: trotuar, stradă, alee, curte, grădină, depozit, hală, parcare, etc.

Se trasează suprafața de pavat și se începe procesul de pregătire a solului, prin decopertare. Astfel, un prim strat de pământ cu o înălțime de aproximativ 150-300 mm este îndepărtat. Pentru drenarea corespunzătoare a solului se poate realiza o mică pantă prin excavare. În primă fază, se sapă pământul și se îndepărtează stratul vegetal, rădăcinile și buruienile, iar golurile rămase sunt umplute cu pietriș și compactate.

În cazul în care stratul de bază al terenului ce urmează a fi pavat nu este din beton, este necesară compactarea întregii suprafețe pentru obținerea unui aspect mat, fără denivelări. Totodată, pentru a crește nivelul de portanță a solului și a evita pătrunderea pietrișului și a balastului se pot folosi folii geotextile care vor fi instalate între stratul de bază și sol.

Pe suprafața asftfel decopertată se toarnă stratul de bază din beton sau pietriș, având o înălțime de circa 100-350 mm. Se știe că structura de suport rigidă din beton se recomandă suprafețelor supuse la trafic intens, pentru dale cu dimensiuni mari și pentru elemente de pavaj cu muchii vii (fără sanfren): precum dalele tip bulevard, uni fără sanfren.
Alegerea stratului de suport diferă de la o lucrare la alta în funcție de obiectivul și specificatia proiectantului, de utilizarea estimată a suprafeței pavate.

Pe de altă parte, structura de bază flexibilă din pietriș este recomandată pentru elemente de pavaj aflate pe zone mai puțin supuse la sarcini mari și trafic intens. Pietrișul se distribuie pe suprafața terenului în mod egal și se nivelează. Este necesar ca suprafața pavată să aibă o pantă pentru scurgere de 1%, 1 cm diferență de nivel pe metru. Pietrișul este apoi compactat progresiv în straturi cu o înălțime de aproximativ 10-20 cm, folosindu-se un vibrator cu placă, în funcție de grosimea stratului ce trebuie compactat.

Peste pietrișul compactat (după caz, peste structura de beton) se toarnă un strat de nisip de circa 10-50 mm înălțime numit pat de pavaj. Se compactează nisipul și se nivelează la cotă cu ajutorul unui dreptar. Stratul de nisip turnat trebuie să fie perfect mat, fără denivelări, iar după turnare, nu se pășește pe zona respectivă. Pentru calculul final al înălțimii pavajului trebuie să se ia în considerare următorul fapt, anume, că prin vibrarea pavajului montat pe nisip, înălțimea mai scade cu 2-5 mm.

Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip este relativ simplă și se realizează în funcție de modelul urmărit. Între elementele de pavaj rămâne un rost, un spațiu îngust de cam 1-2 mm. Aducerea la nivel se face prin bătăi ușoare, folosindu-se fie un ciocan de cauciuc sau unul de lemn.

După instalarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip, rosturile se umplu și ele cu nisip, după care întreaga suprafață se curăță prin măturare sau aspirare pentru îndepartarea prafului. Pentru pavajul tip ECO rosturile se umplu cu pământ fertil, sau pietriș ornamental.

Întreținerea pavajului este ușor de realizat dacă se urmează câteva reguli de bază: respectarea gabaritului recomandat, evitarea folosirii substanțelor chimice care afectează suprafațele: săruri, uleiuri, clor, acizi și în cazul dezsăpezirii, evitarea folosirii utilajelor cu lame metalice.